Ulpia Traiana Sarmizegetusa

 

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa nu a putut fi detronată de pe un loc câştigat înainte ca toţi concurenţii săi să se fi născut încă. Orice comunitate urbană romană trebuia să parcurgă o carieră pentru a atinge mult râvnitul statut de colonia. Or, Sarmizegetusa a fost fondată ca atare. Mai târziu a primit şi ius italicum, ceea ce însemna primirea unor privilegii suplimentare. Unele erau onorifice, prea puţini erau cei ce mergeau la Roma să voteze, însă scutirea de impozite era dezideratul oricărei comunităţi urbane din Imperiu. A fost singurul oraş din provincia Dacia care a primit epitetul metropolis.

Guvernatorul Decimus Terentius Scaurianus a pus piatra de temelie a oraşului în numele împăratului, însă acest important funcţionar şi-a desfăşurat magistratura cândva între 109-110, fără să ştim exact când a început-o şi când a  terminat-o.

Cu cele aproape 33 ha dintre ziduri şi alte 60-80 ha din afara acestora, aşezarea se înscrie între oraşele de dimensiune medie la scara Imperiului. Pe această suprafaţă locuia o populaţie de aproximativ 20-30.000 oameni.

Oraşul fondat de împăratul Traian mai dispunea şi de un territorium în jur, o zonă imensă care se întindea de la Ampelum (Zlatna), în Munţii Apuseni, până la Dierna (port la Dunăre).

Această uriaşă întindere de pământ semnifica faptul că metropola şi oamenii săi de afaceri deţineau şi controlau comerţul de la Dunăre, agricultura din fertila vale a Mureşului şi nu în ultimul rând profiturile aduse de minele de aur din Munţii Apuseni.

 

SARMIZEGETUSA REGIA

  

Sarmizegetusa Regia, sau „cea regeasca”, este numele capitalei Daciei preromane, o fortareata cuprinzând un complex de sanctuare. Fortareata a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac. Situată în Munţii Orăştiei, la altitudinea de 1200 m, fortăreaţa cu forma unui patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafaţă de aproximativ 30.000 m².

 

Exista mai multe teorii referitoare la etimologia denumirii. Una dintre acestea, teoria profesorului Ioan I. Russu, spune ca numele este compus din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălțime) și zeget (palisadă, cetate), din indoeuropeanul *gegh- „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”.